3 vârfuri în 5 zile!

Chiar dacă necesită oarece efort și răbdare, cicloturismul poate fi și relaxant și palpitant! Cea mai titrată şosea de munte din România, Transfăgărăşanul, poate fi parcursă de aproape oricine, cu o planificare rezonabilă.

Poate rezulta nu doar un traseu distractiv, dar  şi instructiv. Şi toate acestea pentru că, având câteva zile la dispoziţie, poţi să-ţi adaugi în palmares această realizare, dar şi să vizitezi multe alte locuri interesante din România.

Parcurgerea într-un mod relativ relaxat a Transfăgărăşanului se poate face în 2 zile şi, dacă timpul nu este foarte restrictiv, merită precedată de alte 2-3 zile prin Ţara Bârsei, descoperind alţi munţi și alte locuri încărcate de istorie.

Ziua 1: Braşov – Poiana Braşov – Râşnov – Zărneşti (50 km.)

Pornim dis-de-dimineaţă din Braşov, dar fără a rata ocazia de a face un scurt tur  prin acest superb oraş, al cărui centru păstrează aerul de burg medieval fortificat. Chiar din centru porneşte şi căţărarea către Poiana Braşov, una dintre cele mai apreciate staţiuni de ski din România. După acest contact cu Munţii Piatra Mare, coborâm spre Râşnov şi apoi pedalăm către localitatea unde vom înnopta, Zărneşti.

Ziua 2: Zărneşti – Bran – Peştera – Măgura – Prăpăstiile Zărneştilor – Zărneşti (40 km.)

Ne aflăm la poalele Pietrei Craiului şi merită să dedicăm o zi descoperirii acestei superbe regiuni, chiar dacă înseamnă să întrerupem parcursul către Transfăgărăşan. Vom începe prin a vizita celebrul Castel Bran, supranumit Castelul lui Dracula. Apoi, vom părăsi în scurt timp drumul naţional pentru a pătrunde pe tărâmul satelor cocoţate pe vârfuri de deal, unde atmosfera şi panoramele sunt comparabile cu cele din Tirolul austriac. Ne vom retrage uşor către tabăra noastră intermediară, nu înainte de a parcurge unele dintre cele mai strâmte defileuri din ţară: Prăpăstiile Zărneştilor.

Ziua 3: Zărneşti – Poiana Mărului – Şinca – Mănăstirea Sâmbăta – Victoria – Cârţişoara (80 km.)

De-a lungul acestei zile ne vom apropia uşor-uşor de cel mai înalt masiv din România, Făgăraşul. Vom pedala pe la poalele sale, printre sate pitoreşti, ogoare şi turme de vaci, ba chiar şi bivoli! Ne vom abate de la drumul nostru preţ de câţiva kilometri, pentru a vizita un bastion al ortodoxismului românesc în Transilvania: Mănăstirea Brâncovenească de la Sâmbăta de Sus.

Ziua 4: Cârţişoara – Bâlea Cascadă – Bâlea Lac – Cabana Capra (35 km.)

Iată-ne ajunşi faţă în faţă cu principala provocare a acestei expediţii – Transfăgărăşanul, pe versantul său nordic. Cifrele lui sunt redutabile: 30 km. de urcare, în care acumulăm peste 1500 m. diferenţă de nivel pozitivă. Şi totuşi, toate acestea nu trebuie să ne descurajeze. O bogată experienţă ne arată că aproape oricine poate ajunge sus, în aproximativ 5-6 ore. Nici nu mai trebuie adăugat că frumuseţea traseului, a vegetaţiei şi a căldărilor glaciare făgărăşene compensează pentru efortul depus. După sosirea în punctul cu cea mai mare altitudine, Lacul Bâlea, coborâm fără nicio dificultate, cu maxima satisfacţie a vitezei, până la Hotelul Capra, situat pe versantul sudic, la limita dintre pădure şi golul alpin.

Ziua 5: Capra – Barajul Vidraru – Cetatea Poienari – Curtea de Argeș (80 km.)

După căţărarea din ziua precedentă urmează o zi predominant în coborâre. Vom pedala pe malul lacului Vidraru până la barajul care îl mărgineşte la Sud, şi de acolo vom coborî până la hidrocentrala ce valorifică forţa imensului său volum de apă. În acest punct, cei care mai dispun de un dram de energie pot să urce până la ultimul refugiu al domnitorului Vlad Ţepeş, Cetatea Poienari. În fine, aproximativ 30 km. ne mai despart de destinaţia noastră, Curtea de Argeş, fostă capitală a Valahiei, localitate încărcată de istorie, din Evul Mediu şi până în zilele noastre.